Programari consult, preturi

Sunt dr Ditoiu Alecse Valerian, medic specialist gastroenterolog si hepatolog cu 30 de ani de experienta la Spitalul Fundeni din Bucuresti. 

De cativa ani lucrez in sistemul privat de sanatate aici.

• Telefon pentru programari la consultatie (gastroenterologie sau hepatologie) in privat – 0758 751 841
• Orar programari  telefonice  8-20 in zilele lucratoare . 

PRETURI SERVICII MEDICALE

• PRET CONSULTATIE - 400 lei, iar de control 200lei. 
• In pretul consultatiei intra si alte servicii pentru care majoritatea cabinetelor medicale percep taxe suplimentare:
  
  • Interpretarea  analizelor dvs deja existente  (a doua opinie medicala)- gratuit
  • Recomandarea si interpretarea analizelor recomandate de noi la consult - gratuit
  • Recomandare regim alimentar personalizat - gratuit
  • Recomandare tratament personalizat - gratuit

Durata perioadei de asteptare la consultatie 10-30 zile
Toti de grabim, nu avem timp, timpul nostru este pretios, in plus o problema de sanatate ne poate ingrijora suficient de mult incat sa ne perturbe viata. De aceea noi ne organizam programul in asa fel incat sa beneficiati de consult cat mai repede daca este urgenta medicala

Pentru a raspunde  rapid la acest gen de solicitari, incat sa nu asteptati, programul nostru permite o consultatie care se poate  face chiar in ziua solicitarii sau in zilele imediat urmatoare, in functie de dorinta dvs si locurile disponibile. Deci, daca sunati sa va programati astazi  puteti fi consultat rapid chiar astazi sau in zilele imediat urmatoare.
Daca ati fost programat, va rugam notati-va in agenda telefonului  ziua si ora programarii, pentru a nu o uita.

PROGRAM CONSULTATII

Luni, marti , miercuri si joi 14-20, vineri 9-15

Confirmarea programarii
Cu o zi inaintea zilei in care sunteti programat pentru consult veti fi sunat sau veti primi SMS  de pe numarul 0758 751 841 pentru a vi se reaminti sa veniti la consult.
Va rugam raspundeti la telefon, lipsa dvs de la consult, impiedica alti bolnavi sa beneficieze de serviciile noastre in timp util pentru afectiunile lor.
Programarea dvs ramane valabila chiar daca nu ati putut raspunde  la telefon pentru confirmarea programarii (telefonul de confirmare ne ajuta pe noi sa redistribuim locurile libere aparute atunci cand cineva nu confirma prezenta la consult)

Programari pentru consultatie – forum

Am vazut ca oamenii isi pun relativ frecvent urmatoarele intrebari:

• in ce consta un consult la gastroenterologie
• ce este consultatia la gastroenterologie
• ce iti face la gastroenterologie
• de ce este util un consult la gastroenterologie
• ce inseamna gastroenterologie
• de ce trebuie sa platesti o consultatie la gastroenterolog, „doar” ca sa te vada un medic

Ce se face la consultatia medicala?
Dictionarul eplicativ al limbii romane defineste astfel consultatia
consultáție sf [At: COD. ȚIV. 5/21 / V: (asr) ~iúne / Pl: ~ii / E: fr consultation, lat consultatio, -onis] 1 Indicație dată de către un specialist asupra unor probleme aflate în discuție. 2 Examinare a unui pacient de către medic pentru diagnosticarea bolii și indicarea tratamentului. 3 Îndrumare individuală sau colectivă dată elevilor, studenților sau doctoranzilor de către un profesor, în legătură cu problemele teoretice și pratice pe care le învață sau le cercetează. 4 Reuniune, consfătuire ținută pentru a lămuri sau a examina o problemă, o situație etc.
La consultatia medicala, medicul face anamneza si examineaza pacientul si explorarile sale pentru a puna diagnosticul sa a indica tratamentul si regimul alimentar necesar.
Gastroenterologia este specialitatea medicala care se ocupa cu studiul bolilor digestive – boli de esofag, stomac, duoden, intestin subtire si gros (colon), ficat, pancreas, splina, acestea reprezentand ca o treime din toate bolile umane. Dumneavoatra mergeti la medicul gastroenterolog pentru a vi se pune un diagnostic si a vi se recomanda un tratament. La o consultatie un gastroenterolog face anamneza (discutia referitoare la simptomele dvs) va examineaza, recomanda analize sau alte explorari (daca nu le aveti) sau evalueaza explorarile pe care deja le aveti, va pune diagnosticul si va recomanda regimul alimentar si tratamentul corespunzator.
Ce se face la consultatia de gastroenterologie, analize, ecografie, endoscopie biopsie, ?

Rolul consultatiei la medicul gastroenterolog este exact acesta, ca pe baza consultatiei sa vi se puna un diagnostic si sa vi se recomande un tratament corespunzator si un regim alimentar adecvat. Din experienta mea, majoritatea pacientilor vin la consultatie cu explorari suficiente pentru diagnostic, dar interpretarea acestora este deseori incompleta sau recomandarile medicale pot fi personalizate. Uneori este nevoie de unele explorari suplimentare, care vor fi recomandate cu ocazia consultului si vor fi interpretate ulterior gratuit de dr Ditoiu.
 Se poate veni cu bilet de trimitere de la medicul de familie la dvs?
Centrul medical in care lucrez nu are contract cu Casa de Asigurari de Sanatate, deci trimiterea de la medicul de familie nu este necesara.
1.Cum se poate face anularea unei programari deja facute?

Daca v-ati programat deja, dar din diferite motive nu puteti veni la consultatia programata, va rugam sa  anulati programarea la telefon 0758.751.841 sau prin mail la programaredrditoiu@yahoo.com (va rugam sa precizati data si ora consultului) sau booking.
2. Daca imi recomandati analize, trebuie sa ma programez ca sa le interpretati dvs, cat trebuie sa platesc?
Interpretarea explorarilor recomandate cu ocazia consultului-analize, CT, RMN, etc-  se face gratuit si fara programare doar in prima luna de la consultul initial cu ocazia caruia au fost recomandate analizele respective. Interpretarea acestora sa face pe email

Daca reveniti cu explorari la mai mult de o luna de la consultatie, trebuie sa faceti programare cu plata  ca pentru o consultatie normala (am stabilit acest lucru pentru ca altfel se poate aglomera nejustificat programul).

3. Se pot consulta documentele medicale anterioare  ale pacientului? Trebuie sa platesc pentr a doua opinie medicala?

La consultatie este bine sa veniti cu documentele medicale pe care le aveti, pentru a avea o imagine cat mai completa referitoare la situatia dvs medicala in dinamica. Nu trebuie sa platiti suplimentar pentru aceasta a doua opinie medicala.

In cazul in care pacientul nu este deplasabil sau este in afara tarii sau departe de Bucuresti, se poate face programare obisnuita pentru a cere o a doua opinie medicala si pe baza documentelor medicale ale pacientului aduse de cineva din partea bolnavului, cu care se va discuta situatia medicala a pacientului.
5. Am vazut cv-ul dvs, felicitari. As dori o ecografie la dvs, se pot face la dvs? Multumesc
In acest moment prin mutarea intr-un loc nou de munca, nu  am aranjat inca cabinetul de ecografie, insa este posibil ca in viitor o colega de la Fundeni sa faca aceste explorari si in privat, voi anunta acest lucru pe site
6. Am facut o programare la dvs, am obtinut un loc – rapid- peste doua zile, va intreb daca nu ar trebui sa vin cu ceva analize (am probleme cu stomacul) ca sa castig timp?
In mod normal analizele se prescriu dupa consultul medical nu inainte, deoarece la consult medicul poate evalua mai corect cazul dvs medical si poate prescrie doar analizele necesare. Daca doriti sa va faceti unele analize generale le aveti postate alaturat, dar este posibil ca ele sa nu fie suficiente .
In functie de problema dvs de sanatate, pot fi necesare si analize sau explorari specifice – ele sunt in general postate pe site la boala respectiva.
8.Sunt ingrijorata pentru ca am un diagnostic care  ma sperie si nu stiu daca pot obtine un loc rapid la programare , as vrea mult sa ma vedeti dvs cat mai repede daca se poate, cum sa fac?
Programarile la consultatie nu le fac eu, daca sunati la numarul de pe site, 0758 751 841, sunt sanse foarte mari sa obtineti o programare rapida, deseori in ziua solicitarii sau  in o zi-doua, avem totdeauna locuri rezervate pentru cei care se grabesc sa ajunga la noi, din diferite motive.

11. Cat de repede puteti sa ma vedeti de la programare, as dori cat mai repede, plec din Bucuresti si nu prea am timp. Multumesc

In acest moment, durata perioadei de asteptare de la programare pana la o consultatie este de 10-30 de zile. In functie de fluxul de solicitari, aceste perioade pot sa scada, 

Unde va pot gasi, unde se afla centrul medical privat?

AICI NE GASITI

Datorita numarului mare de solicitari de consult, unele cu probleme grave de sanatate, va rugam sa NU va programati pentru consult  daca nu sunteti sigur ca vreti si puteti veni la consult  in ziua programata. Pe locul ocupat inutil de o persoana care nu vine, poate fi consultata o persoana cu probleme grave de sanatate, care prin asteptarea la consult se pot agrava.

Multumesc pentru intelegere
Dr Ditoiu Alecse Valerian

Cv. Calificare profesionala:

• medic primar boli interne, gastroenterologie, hepatologie si endoscopie digestiva la Institutul clinic Fundeni, clinica de medicina interna
• specializat in gastroenterologie, hepatologie, boli interne, endoscopie digestiva  – colonoscopie in Romania, Olanda si Franta
• doctor in medicina
• peste 40 de ani de practica medicala, incepand cu medicina de familie la tara, medic specialist, medic primar si terminand cu doctoratul
• cca 30 de ani de experienta la Spitalul Fundeni avand si activitate didactica - sef de lucrari la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti, ingrijind cazuri de complexitate diferita – de la cele mai simple, pana la complicatii extreme- specifice acestei institutii medicale .

– Nascut in satul Luptatori comuna Tariceni jud Calarasi pe 1 iunie 1954, tatal – oltean, taran, mama – basarabeanca, taranca, subsemnatul … rasa europeana
– Scoala generala in satul Luptatori
– Liceul in satul Lehliu Gara (actualmente oras)

SCURT TRASEU PROFESIONAL:

•  In 1982 – am absolvit Facultatea de medicina Generala a Universitatii de Medicina si Farmacie “Gr T Popa” Iasi cu „magna cum laude”, sef de promotie (media generala 10 – 50 de examene + diploma), poate vi se pare o lauda, dar a fost o munca imensa sase ani, si au fost 2500 de absolventi in toata  tara in promotia mea click → Diploma absolvire 1,   Foaie matricola 2.  Ulterior, in toata ascensiunea mea medicala a fost  prin concurs, niciodata singur pe post.
• In 1982 imediat dupa absolvire, am luat repartitie in Bucuresti
• In perioada 1982 -1985- medic stagiar la spitalele Cantacuzino, Colentina
•  In perioada 1985-1988- am fost medic de medicina generala la dispensarul rural, com Dorobantu Jud Calarasi
• In 1987 am luat concursul de medic la Centrala Industriei medicamentului din Bucuresti (peste 200 de candidati pe doua locuri), la care am renuntat dupa luarea concursului , deoarece mi se impunea prin contract o perioada de cinci ani in care nu aveam voie sa dau nici un fel de concurs si nici sa plec de acolo,si am revenit la tara inca un an.
• In 1988  am devenit prin concurs rezident in specialitatea expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca la Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de munca Bucuresti (concurs cu peste 200 de candidati pe patru locuri)
  
• Tot in 1988 am promovat alt concurs de medic rezident in specialitatea medicina interna la Institutul National de Medicina Sportiva Bucuresti (concurs cu peste 100 de candidati pe doua locuri)
  
• In perioada 1988 – 1991 – am fost medic rezident la spitalele Cantacuzino, Carol Davila, Colentina si Fundeni din Bucuresti
• In 1991 am devenit medic specialist de boli interne Spitalul Fundeni
• In 1991 am promovat concursul de asistent universitar (cinci candidati pe doua locuri) la Universitatea de Medicina si Farmacie   “Carol Davila” Bucuresti , Facultatea de medicina – Clinica de medicina Interna din Institutul Clinic Fundeni, condusa de profesorul Lucian Buligescu
• In perioadele 1992 – 1995 si 1997-1998 am fost benevol si medicul personalului care lucreaza in Institutul clinic Fundeni (medici, asistente, infirmiere, etc ,etc)
  
• In 1993 – am urmat specializarea in endoscopie digestiva superioara, colonoscopie cu profesorul Alexandru Oproiu, cu supraspecializari ulterioare in Olanda (1993) Franta (1996 si 1998) si Romania
  
• De peste 20 de ani – din 1994 – sunt Secretar General al Asociatiei Romane pentru Studiul Ficatului
• In 1996 am devenit medic primar boli interne
• In 1996 am promovat examenul de medic specialist gastroenterologie – a doua specialitate
• In anul 2000 am devenit medic primar gastroenterologie
• Tot in anul 2000 am devenit doctor in stiinte medicale – gastroenterologie, conducatorul doctoratului fiind profesorul Lucian Buligescu, cel mai mare hepatolog din Romania in acel moment.
• In anul 2001 am promovat concursul de sef de lucrari (trei candidati pe un loc) la  Universitatea de medicina si Farmacie “Carol Davila” din  Bucuresti Clinica Medicala Fundeni
• In peste 35 de ani de practica medicala am efectuat cca
•   200. 000 de consultatii medicale
•   55.000 endoscopii digestive superioare
•   20.000 de colonoscopii
•   peste 1000 de biopsii hepatice
  

Cv profesional in extenso

 IMPORTANT

Pe acest site NU se face consult medical on-line si interpretari de analize, ecografii, CT, RMN ,etc, lucru interzis de altfel prin lege in Romania; articolul 31 din Codul deontologic medical interzice evaluarea medicala la distanta, cum este consultul  medical pe net, datorita riscului de  eroare de peste 50% si imposibilitatii urmaririi bolnavului de care raspunzi din punct de vedere medical, chiar daca nu l-ai vazut, dar i-ai facut o recomandare medicala pe net - click pe poza alaturata

Cele mai cautate articole medicale

• Analize in bolile ficatului
• Ascita
• Bolile colecistului (fierii)
• Bolile colonului
• Balonarea abdominala
• Cancer, metastaze
• Esofagita
• Flora intestinala
• Steatoza hepatica
• Hepatita cronica
• Hepatita B
• Hepatita C
• Ciroza hepatica
• Transaminazele marite
• Litiaza biliara = pietrele din colecist
• Regimuri alimentare
• Simptome in bolile de ficat si colecist
• Simptome si analize in cancer
• Probleme cu tranzitul intestinal
• Hemangiomul hepatic

Cv profesional in extenso

Ascita forum

NOTA: Raspunsurile sunt sumare si nu sunt personalizate  deoarece acest site nu este destinat diagnosticului si evalauarii medicale a cazurilor pe net, ci doar furnizarii de informatii medicale, iar timpul meu este extrem de limitat

Inainte de a pune o intrebare cautati singur informatiile dorite pe site cu search de sus si veti gasi foarte probabil informariile  postate deja pe site.
Daca doriti o evaluare virtuala a starii dvs de sanatate, simptomelor, analizelor etc, apelati la site-uri care dau consultatii pe net.
Daca doriti o evaluare reala a sanatatii dvs accesati  serviciul nostru de programari pentru consult la clinica
1. Sunt diagnosticat cu CH toxica. Ce sanse sunt pentru vindecare?
Ciroza, teoretic este o boala incurabila (nevindecabila) dar cu supravietuire lunga in multe cazuri (zeci de ani)
2. Tatal meu a fost diagnosticat si operat in decembrie pentru noduli hepatici, iar acum a facut pleurezie, este posibil sa faca atat de repede metastaze, ce trebuie facut mai departe?
Metastazele putea sa existe din decembrie (foarte mici, sau chiar doar cateva celule canceroase) in pleura, dar sa se manifeste acum prin pleurezie. Tratamentul se face la oncologie, prin scoaterea lichidului si introducerea in locul lui de citostatice sau talc , pentru fibrozarea spatiului pleural, sa nu mai aiba unde sa se acumuleze lichidul.
Pe de alta parte, lichidul poate fi si de cauza necanceroasa, ficatul cu tumora avand de obicei si ciroza, iar in aceasta situatie tratamentul este ca al unui lichid din ciroza. Oricum, medicii care va trateaza tatal stiu sigur cele ce v-am spus, si stiu ce sa faca in ambele situatii.
3. O tumora hepatica hipervasculara de 83/66 mm neomogena localizata in zona de proiectie a lobului caudat la un pacient cu ulcer duodenal complicat cu HDS, ciroza hepatica etanolica, varice esofagiene grd. I, gastropatie portal hipertensiva, hipersplenism hematologic si litiaza biliara veziculara, are vreo sansa sa reziste acestei operatii ?
Sansele teoretice ale unui pacient de genul descris sunt mediocre. Sansele reale ale pacientului descris de dvs, pot fi evaluate corect, DIRECT DE CATRE MEDICUL CARE STIE CAZUL.
4. Chiar trebuie deschis un bolnav cu tumora hepatica?
De unde sa stiu daca trebuie sa fie deschis sau nu? Nu pot judeca un caz medical si decide viitorul unui om pe baza unui text. Medicul curant poate judeca mai corect situatia
5. O tumora hepatica hipervasculara de 83/66 mm neomogena este cancer?
Teoretic poate fi si cancer, si tot teoretic cancerul de ficat se poate si opera.
6. Din experienta d-voastra, acesti pacienti  cu  tumorihepatice hipervasculare neomogene e bine sa fie operati sau au mai mult de trait fara operatie…
Din experienta mea am avut pacienti care s-au  operat si au trait ani buni, altii au murit dupa cateva luni, iar altii la operatie, depinde de multi factori specifici fiecarui pacient.
7. Ce spuneti de aceste minuni – cum ar fi pelinul praf sau radacina de dud in tratamentul cirozei lichid?
Experienta de peste 30 de ani ma face sa nu cred in minuni medicale, mai ales ca ciroza in majoritatea cazurilor este tratabila stiintific nu empiric.
8. Ascita se scoate numai cu internare?
Se poate extrage ascita si in ambulatoriu sau acasa (mai rar).
9. Cat mai traiesti daca ai ascita?
Depinde de cauza ascitei, de starea generala a organismului, de varsta, de analize, de complicatii, etc.
Am bolnavi cu ciroza cu ascita extrasa cu acul care traiesc dupa peste 10 ani de la manevra.
10. Daca scoti ascita cu acul mori mai repede?
Nu, am discutat problema mai sus.
11. Daca nu scoti ascita cu acul ci doar cu medicamente, traiesti mai mult?
Nici aceasta afirmatie nu este valabila..
12. Cat poate rezista un pacient cu ciroza, varice esofagiene grad 3 si ficat mic?
Nu pot face estimareacorecta a  duratei de supravietuire a unui om pe baza unui text;  medicul curant poate estima mai corect situatia. Teoretic poate trai intre zero si .. 25 de ani.
13. La un pacient cu ciroza lichida , cu  abdomenul umflat , palid care nu prea mananca si vorbeste greu, cu diabet ,  care face insulina de trei ori pe zi,  exista vre-un tratament naturist care l-ar putea ajuta sa iasa din starea in care se afla sau alta modalitata sa-si revina?
In general tratamentul “naturist” este  in general putin eficient, si utilizat cand pacientul are o afectiune minora; ciroza cu ascita nu se incadreaza in grupul bolilor minore, deci aceasta metoda terapeutica nu este eficienta.
Sunt multiple alte modalitati de tratament pentru un pacient cu ciroza (unele sunt scrise mai sus), pe care sigur le stiu si medicii italieni, dar unele se pot aplica la un anumit pacient, altele nu.
Imi puteti spune fara sa vedeti pacientul ce sanse ar mai putea fi daca are  ciroza umeda cu icter mecanic si ulcer perforat, care a vomitat cu singe si se pare ca este in ultima faza este foarte slabit sa poate sa reziste la interventia chirugicala si?
Imi pare rau dar nu pot evalua pacientii pe baza descrierii cazului respectiv. Acest lucru este de competenta medicului curant. Am avut pacienti in situatii similare cu cea descrisa care au evoluat bine, dar si altii care nu au evoluat favorabil, sunt foarte multi factori de luat in calcul.
Un pacient cu ciroza hepatica toxica activa decompensata, sindrom de tensiune portala,peritonita bacteriana spontana mai are vreo sansa?
Orice pacient in orice situatia mai are sanse de supravietuire sau recuperare, dar fiecare caz trebuie evaluat personalizat.

Ciroza cu lichid, ciroza umeda, ciroza cu ascita

Ce este important sa stiti:
- Ciroza hepatica in evolutia ei poate ajunge sa faca lichid (ascita)
- Prezenta ascitei arata o boala mai evoluata
- Ciroza cu ascita se trateaza, iar ascita poate sa dispara pentru o lunga perioada sau sa nu mai reapara
- Uneori este necesara scoaterea ascitei cu acul, dar acest lucru nu conduce obligatoriu la repetarea punctiei..
Ascita are de obicei cauza hepatica, si deseori diagnostichez bolnavii cu ciroza, cand deja au ascita.
Daca pacientul nu a avut ascita la diagnosticul bolii, vad ca frecvent aparitia ascitei poate creea o problema psihologica, pacientul avand impresia ca boala s-a agravat foarte mult si urmeaza decesul. Lucrurile nu stau chiar asa.
Am nenumarati pacienti pe care i-am diagnosticat cu ciroza cu lichid din momentul diagnosticului, care cu tratament si regim au scapat de lichid, si unii dintre ei, dupa multi ani, nu au mai facut lichid si evolutia generala a bolii a fost favorabila (Dr Ditoiu).

Ascita, cauze

Cauzele aparitiei ascitei in ciroza sunt numeroase:

1. Scaderea sintezei albuminei de catre ficat (de aceea in caz de ascita se poate recomanda albumina)
2. Scaderea consumului de proteine de bolnavul cu ciroza (de aceea pacientul cu ciroza trebuie sa consume proteine sub recomandare medicala)
3. Dilatarea vaselor din abdomen, datorita impiedicarii scurgerii sangelui de nodulii cirotici din ficat (de aceea in ciroza se dau medicamente care dilata vasele ficatului – propranolol)
4. Modificarea metabolismului hepatic al unor hormoni, cu retinerea apei in corp (de aceea in caz de ascita se dau diuretice anti – hormonale = antialdosteronice)

Ascita, diagnostic.

Poti suspiciona ca un pacient cu ciroza are ascita cand observa urmatoarele modificari:

1. Scaderea cantitatii de urina eliminate (oligurie)
2. Marirea in volum a abdomenului
3. Scaderea poftei de mancare prin senzatia ca este satul (anorexie)
4. Aparitia de edeme ale membrelor inferioare (umflarea gambelor).
5. Dificultate in respiratie cu oboseala la efort sau in pozitia culcat.

Cum se pune diagnosticul de ascita in ciroza hepatica?
Diagnosticul de ascita la un pacient cu ciroza este simplu pentru un medic, si se poate pune pe baza mai multor elemente:

1. Percutia abdomenului de catre medic
2. Ecografia abdominala
3. Scoaterea lichidului cu acul

De obicei, nu este nevoie sa scoatem lichidul pentru a se pune diagnosticul de ascita.

Ascita poate da complicatii?

Existenta ascitei poate predispune pacientul la aparitia unor complicatii printre care:

1. Peritonita bacteriana spontana = infectarea lichidului abdominal
2. Hernia ombilicala
3. Hernii in alte zona abdominale
4. Scaderea cantitatii de urina eliminata, pana la zero cu aparitia insuficientei renale (sindrom hepato-renal)
5. Probleme respiratorii uneori importante
6. Aparitia lichidului in pleura (pleurezie)
7. Encefalopatie hepatica

Cum se trateaza ascita

Ascita la pacientul cu ciroza o putem trata prin mai mutle metode (Dr Ditoiu):

1. Regim alimentar fara sare; daca in ciroza “uscata” pacientul poate sa mance usor sarat, in ciroza “umeda” sarea este interzisa, inclusiv painea normal sarata
2. Medicamente care cresc cantitatea de urina eliminata = diuretice (spironolactona si furosemid in principal)
3. Albumina umana intravenos
4. Plasma umana
5. Solutie de manitol intravenos
6. Paracenteza evacuatorie = scoaterea lichidului cu acul
7. Alte metode de tratament pentru ascita, mai putin utilizate:

• extragerea ascitei, concentrarea sa si reperfuzarea solutie respective
• instalarea de shunturi intre cavitatea peritoneala si vena jugulara, care sa scoata ascita si o reintroduce in sistemul venos
• TIPS – vezi poza
• Tratament antibiotic – in ascita suprainfectata
• Transplantul hepatic - in ascita refractara

Cand se scoate ascita cu acul (indicatiile paracentezei in ciroza hepatica)
Extragem lichid de ascita prin paracenteza de la un pacient cu ciroza in urmatoarele situatii:

• Ascita care nu poate fi eliminata prin medicamente (diuretice, albumina,
• etc).
• Ascita in cantitate mare, care ar putea fi eliminata cu medicamente, dar, datorita cantitatii mari de lichid cu stare generala rea a pacientului, nu se poate astepta pana la eliminarea lichidului prin urina, deoarece boala de ficat s-ar agrava.
• Ascita in cantitate mica sau medie, dar a carei cauza nu este sigura (ciroza sau boala de inima, cancer, infectie, sangerare, etc), iar lichidul extras este necesar pentru analize.
• Febra
• Dureri abdominale mari
• Aparitia de tulburari de constienta de cauza neprecizata

Complicatiile extragerii ascitei (paracentezei)

Ca in oricare manevra medicala, si in cazul extragerii ascitei cu acul exista posibilitatea aparitiei unor complicatii, indiferent de cine face manevra , starea pacientului, masurile de precautie luate. In toata lumea, aceste complicatii apar cam la un pacienti din o suta (ma refer la pacientii la care se scoate lichid de ascita).
Cele mai frecvente complicatii ale scoaterii ascitei sunt:

1. Sangerare in interiorul abdomenului, la piele sau in peretele abdominal.
2. Perforatia unui organ abdominal, de obicei intestin
3. Infectarea lichidului sau a locului de punctie
4. Scurgere de lichid dupa extragerea acului
5. Hematom de perete abdominal
6. Hipotensiune (scaderea pe moment a tensiunii arteriale) – scurta
7. Durere la locul de punctie (este de scurta durata)
8. Sindrom hepatorenal (aparitia alterarii functiei rinichilor)

Cat de frecvente sunt complicatiile paracentezei?
Complicatiile sunt rare , sub 1% dintre cazurile punctionate.
Ele pot fi si mai reduse daca se iau in calcul toate situatiile cu risc.
Eu la cateva mii de extrageri de lichid facute de-a lungul carierei, nu am avut nici una dintre complicatiile enumerate, si multi alti medici sunt in aceeasi situatie (Dr Ditoiu).

Paracenteza, contraindicatii

Se recomanda precautie sau abtinerea de la extragerea lichidului de ascita in urmatoarele situatii:

1. Boli in care coagularea sangelui este afectata (trombocite<20.000/mmc, INR<2) – se poate produce sangerare in abdomen
2. Sarcina in luna mare -poate fi intepat uterul
3. Tumori mari abdominale – ce pot fi intepate cu ocazia paracentezei
4. Retentie de urina cu vezica urinara mare -poate fi intepata vezica urinara
5. Ocluzie intestinala -pot fi intepate intestinele
6. Aderente abdominale de obicei postoperatorii -poate fi intepat un organ din burta, care nu mai este la locul lui
7. Abdomen acut chirurgical – peritonita

Daca se scoate lichid odata intr-o ciroza, trebuie scos mereu dupa aceea?

Acest lucru nu este adevarat!!
De obicei la un pacient cu ciroza la care se scoate lichid pentru diagnostic, nu mai este nevoie de repetarea manevrei.
Daca se scoate lichid pentru ca este in cantitate prea mare, poate fi necesara scoaterea reptata de lichid, dar, acest lucru NU se datoreaza faptului ca a fost scos lichid prima data. Chiar si in aceasta situatie, frecvent, lichidul nu se scoate decat o perioada de timp, dupa care se elimina cu medicamente.
CONCLUZIA: scoaterea de lichid abdominal la un pacient cu ciroza, nu este obligatoriu urmata de scoaterea repetata de lichid tot restul vietii!!
Este evident ca sunt si pacienti la care este nevoie de extrageri repetate de ascita, uneori pe tot parcursul vietii, dar aceasta nu este o regula in ciroza hepatica.
Extragerea lichidului de ascita la un pacient cu ciroza, poate agrava evolutia bolii de ficat?
Uneori, rar, extragerea de lichid poate fi urmata de alterarea functiei rinichilor, sau exista riscul de aparitie a encefalopatiei hepatice (coma din cauza bolii de ficat). Aceste complicatii (sau altele din cele descrise anterior) apar mai ales daca se extrage o mare cantitate de lichid deodata, iar functia ficatului este grav afectata.
RIscurile aparitiei complicatiilor trebuie evaluat de medic astiind foarte bine cazul respectiv, si se pot lua masuri de precautie care sa diminueze riscul complicatiilor. ACEST RISC NU POATE FI EVALUAT PE INTERNET SAU LA TELEFON!!
De ce uneori medicii evita sa scoata ascita?
Se evita scoaterea ascitei in urmatoarele sitiatii:

• pacientul are contraindicatii (sunt scrise mai sus)
• nu exista indicatia scoaterii ascitei (sunt scrise mai sus)
• exista riscul iminent al aparitie de complicatii (sunt scrise mai sus)
• daca scoaterea ascitei nu amelioreaza problema de sanatate din acel moment a pacientului.

Cum se poate prelungi viata unui pacientu cu ciroza si ascita?
Se poate prelungi ca la orice alt bolnav, cu regim alimentar si tratament adecvat.
Ascita doare? 
De obicei ascita nu doare. Dureri abdominale in cazul ascitei pot sa apara daca se infecteaza (peritonita bacteriana) sau daca este mare sau in tensiune, sau daca duce la aparitia de hernii (ombilicala sau inghinala) cu incarcerare
Este bine sa scoti ascita des?
Teoretic nu este bine sa scoti ascita des, pentru ca scoti si numeroase substante nutritive utile organismului, dar uneori trebuie sa scoti ascita des deoarece nu ai alta alternativa

Organele din abdomenul uman

Dr Ditoiu Alecse Valerian, gastroenterolog spital Fundeni
Desi poate sa para ciudata enumerarea organelor din abdomen, vad ca exista tendinta de cautare a acestora, uneori cu termeni care denota o lipsa de cunoastere uimitoare a anatomiei (dupa ce aceasta se face cel putin o data in scoala generala si alta data in liceu).
O durere de burta poate fi data de un organ de aici, dar poate fi reflectarea suferintei altui organ care nu este localizat in abdomen.

Organele localizate in abdomen sunt:

• Ficat si cai biliare (liver) - in dreapta sub coasta – vezi bolile de ficat
  
• Colecist (fiere – gallblader) – in aceeasi zona cu ficatul- vezi bolile de fiere
  
• Splina (spleen) – in stanga sub coaste -vezi bolile splinei
• Pancreas- pe mijloc cam in dreptul buricului – vezi bolile pancreasului
• Stomac )stomach)- in capul pieptului si usor spre stanga – vezi bolile stomacului
  
• Duoden (duodenum)- cam  sub ficat
  
• Jejun+ileon = intestin subtire (small intestine) – in centrul abdomenului
  
• Intestin gros (colon)- pe laturile abdomenului – vezi bolile colonului
• Aorta- pe mijlocul abdomenului de sus pana jos
• Vena cava inferioara- la fel ca aorta
• Rinichi- in spate sub coaste – vezi bolile renale
• Vezica urinara – in partea de jos a abdomenului pe mijloc
• Glande suprarenale – deasupra rinichilor
• Ovare – lateral de vezica si ceva mai sus
• Uter – in spatele vezicii urinare
• Prostata- sub vezica urinara
• Ganglioni- in foarte multe zona ale corpului

In afara de organele amintite, in abdomen se pot palpa diferite tumori, umflaturi, etc, care pot sa nu fie date de bolile unor organe abdominale ci de alte structuri:

• Eventratii abdominale
• Hernii
• Tumori subcutanate, lipoame
• Tumori abdominale canceroase sau necanceroase
• Ascita (lichid in burta)
• Uter gravid

Hepatita sau icter

Desi suntem in secolul 21, inca mai exista persoane , chiar si medici, care confunda incterul cu hepatita si actioneaza ca atare – merg la boli infectioase. Aceasta deoarece secolul trecut icterul – numit si galbinare- era cauzat in majoritatea cazurilor de hepatita acuta virala A, si multe dintre bolile care dau icter erau necunoscute. In plus, nestiindu-se cum se transmite hepatita virala, una din masurile de impiedicare a transmiterii era izolarea bolnavului, care se facea in spitalele de boli infectioase si transmisibile.

Ce este icterul?

Icterul ca definitie reprezinta culoarea galbena a pielii si mucoaselor. Pentru a pune diagnosticul de icter prin analize se face analiza bilirubinei in sange, aceasta fiind crescuta. In definitia icterului nu se mentioneaza nici o legatura cu hepatita, cu bolile infectioase sau cu bolile transmisibile, icterul fiind dat de hepatita in doar 10-15% din cazuri, in celelalte cazuri icterul avand alta cauza, fare legatura cu o boala infectioasa. Din cateva sute de cazuri de icter pe care le vad anual, doar 1-2 sunt date de o hepatita acuta virala.

Ce este hepatita?

Hepatita ca definitie reprezinta inflamatia ficatului, care poate avea cauze diferite (alcool, medicamente, alte substante, toxice, boi autoimune, virusuri, lati microbi). Hepatita se ingrijeste de catre gastroenterolog sau hepatolog, fiind o boala de ficat, care poate evolua catre ciroza sau cancer de ficat, boli care sunt si ele ingrijite de hepatolog sau gastroetnerolog.
Pentru a pune diagnosticul de hepatita de obicei se porneste de la transaminaze crescute, dupa care se cauza. In majoritatea cazurilor hepatita nu este insotita de icter si de nici un alt simptom (hepatita anicterica sau hepatita oculta), bolnavului descoperindu-se virusul sau anticorpii fara ca acesta sa stie ca a avut vreodata o problema cu ficatul

Ce legatura este intre icter si hepatita?

Asa cum am mentionat anterior , sunt hepatite insotite de icter, si de aceea a ramas ideea ca oricei icter inseamna hepatita.  . Deoarece medicul de boi infectioase trateaza doar o forma de icter (cel din hepatitele acute virale), prezentarea bolnavului cu icter la un medic de boli interne, gastroenterologie sau hepatologie, creste enorm sansa de a se pune un diagnostic corect rapid.

Exista icter fara sa ai hepatita?

Icterul poate sa apara in hepatita acuta virala, dar si in hepatita acuta alcoolica, toxica, medicamentoasa, autoimuna, hepatita cronica virala sau non-virala, dar tot icter se intalneste si in obstructia cailor biliare (icter mecanic) sau in distrugerea globulelor rosii (icter hemolitic). Principalele forme de icter fara a avea hepatita sunt icterul hemolitic, icterul mecanic, ciroza hepatica, colangita sclerozanta, cirpza biliara primitiva, icterele congenitalesau cel sib boala Wilson.

Exista hepatita fara icter?

In majoritatea cazurilor , hepatita evolueaza fara icter, deci poti sa ai hepatita fara sa ai icter.

Care sunt simptomele hepatitei?

Sunt situatii in care hepatita nu are nici un simptom (asa-numita heatita ascunsa) lucru obisnuit in hepatita cronica, iar cand are simptome acestea sunt oboseala, iscter, urina colorata spre portocaliu, scaune decolorate – lucru obisnuit in hepatita acuta,

Care sunt simptomele icterului?

Icterul se insoteste totdeauna de culoarea galbena o pielii si ocilor, urina colorata spre portocaliu, deseori mancarime de piele, uneori scaune decolorate.
Desi simptomele sunt cam.. asemanatoare cu cele ale hepatitei

Icterul se ia, se transmite?

Icterul, insemnand culoarea galbena data de cresterea bilirubinei in sange, nu se ia. Ideea ca icterul se ia porneste de la faptul ca atunci cand este dat de hepatita acuta virala A, este posibil ca persoana care a luat virusul – pe cale alimentara- eliminand virusul prin fecale, sa il poate transmite si altor persoane

Hepatita se ia, se transmite?

Hepatita se poate lua. In functie de tipul de virus, unele forme de hepatita de iau prun alimente , maini murdare (hepatita A) iar altele prin sange si secretii (hepatita B,C,D,E)

Unde trebuie sa mergi cand ai hepatita?

Daca ai hepatita cu icter, cu debut brusc si transaminaze de peste 10 ori mai mari decat normalul, probabil este o hepatita acuta, si cu toate ca ea poate fi de cauze diferite (alcoolica, toxica, autoimuna, virala), este bine sa mergi la boli infectioaseș aceasta situatie se intalneste in cca 10% din toate cazurile de hepatita.
Daca ai hepatita cu debut lent sau necunoscut, cu simptome absente sau minore, cu transaminaze usor crescute – de doua-trei ori normalul- probabil este o hepatita cronica (virala, tozica, autoimuna, est) si trebuie sa mergi la gastroenterolog sau hepatolog.Aceasta situatie este intalnita la majoritatea cazurilor (90% din cazurile de hepatita)

Unde trebuie sa mergi cand ai icter?

Deoarece in imensa majoritate a cazurilor icterul NU este dat de o hepatita acuta virala care sa necesita sa mergi la boli infectioase,in  caz de icter este bine sa mergi la un gastroenterolog sau hepatolog

Cum se trateaza icterul?

Icterul se trateaza in functie de cauza cu medicamente sau operatie

Cum se trateaza hepatita?

Hepatita se trateaza in functie de cauza si evolutie cu regim alimentar, medicamente sau doar regim alimentar (cum este hepatita acuta virala de forma usoasa sau medie)

Transaminaze marite

Ce sunt transaminazele?

Transaminazele sunt enzime normale care au originea in special in ficat – dar si in alte tesuturi cum sunt muschii scheletului sau ai inimii. In mod normal, ele sunt sintetizate de celula hepatica avand rol metabolic important (de detoxifiere a diferitelor substante ce ajung in sange). In mod normal doar o mica cantitate din aceste enzime strabate membrana celulei si de aceea se gasesc in sange in cantitati mici , chiar la persoanele sanatoase.
Atunci cand celula hepatica are membrana “fisurata” (porii membranei sunt mariti), prin aceasta fisura transaminazele ies din celula si se gasesc crescute in sange.  Sunt doua transaminaze: AST si ALT.Transaminazele crescute pot reprezenta efectul unei hepatite (cauza poate fi virala, dar si alcoolica, medicamentoasa, steatoza hepaticasau o boalaautoimuna), dar transaminazele pot sa creasca si in alte situatii – efort fizic, infarct miocardic, infectii, boli de fiere si cai biliare, etc)

De ce cresc transaminazele?

Foarte multi pacienti cred ca daca au transaminaze crescute au hepatita si se mira de ce medicii isi bat capul cu diagnosticul, cand lor lucrurile le sunt foarte clare.
Cele mai frecvente situatii de crestere a transaminazelor sunt enumerate aici
Criteriile dupa care se evalueaza importanta si gravitatea cresterii transaminazelor sunt urmatoarele:

• transaminzele sa fie marite trebuie sa fie de minimum 1,5 -  doua ori mai mare decat normalul
• cresterea trnasaminazelor sa fie de durata,  prezenta de cel putin doua ori interval de 3-6 luni
• daca pacientul are si simptome sau transaminazele sunt foarte mari, bilirubina crescuta, protrombina sau albumina serica scazute, cresterea transaminazelor este mai bine sa fie investigata cauzal imediat, fara o perioada de asteptare.

Situatiile cele mai frecvcente  de crestere a transaminazelor in diferite boli si simptome

Situatii asociate cu cresterea transaminazelor	Diagnostic
Abuz de alcool	Ciroza, steatoza, hepatita alcoolica
Transfuzii, stomatologie, manichiura, pedichiura, contact sexual cu partener cu virus	Hepatita B sau C
Obezitate, diabet, grasimi crecute , AST/ALT sub < 1.0	Steatoza, steatohepatita
AST/ALT peste> 2.0	Ficat alcoolic, Boala Wilson
Fier crescut in sange	Hemocromatoza
Consum de medicamente, droguri, ceaiuri, preparate “naturiste”	Hepatita medicamentoasa sau toxica
Efort fizic mare	Transaminaze crescute de efort
Bolboroseli intestinal, scaune frecvente	Boala celiaca
Hipergammaglobulinemia	Hepatita autoimuna
Scaderea ceruloplasmionei sanguine, cresterea cuprului in urina. inel, Kayser-Fleischer	Boala Wilson
Scadere in greutate, agitatie, scaderea TSH	Hipertiroidie

De retinut:

• O persoana are transaminaze crescute  cel mai frecvent datorita consumului de alcool, medicamente, alte toxice , ficatului gras sau unei hepatice cronice cu virusul B, C sau D
• Cresterea transaminazelor poate avea si o cauza simpla
• Transaminazele pot fi crescute si trecator, chiar din cauza unui efort fizic
• Cresterea transaminazelor este necesar sa fie investigata daca persista, daca este mai mare de doua ori normalul sau daca se insoteste de simptome sau alte analize modificate
• Tratamentul cauzei cresterii transaminazelor se poate face doar dupa descoperirea cauzei
• Investigarea unei cresteri a transaminazelor  se face de catre gastroenterolog

Steatoza hepatica, ficatul gras forum

Daca la ecograf s-a descris steatoza si la RMN nu s-a descris, eu ce fac?
Faceti ce trebuie sa faca un pacient normal, sa se sfatuiasca cu medicul lui, care are responsabilitatea ingrijirii lui. Scrie pe aceasta pagina cum se pune diagnosticul de steatoza hepatica
Daca ai steatoza chiar exista riscul sa faci ciroza si  cancer, chiar daca nu ai virusuri?
Exista acest risc.
Se poate muri de steatoza hepatica?
Dca evolueaza catre ciroza si cancer de ficat, evident ca se poate si muri datorita uneia dintre aceste doua boli – sau a altei complicatii a obezitatii sau diabetului zaharat (asociate frecvent cu steatoza hepatica)
Am steatoza hepatica si ALT 174 e grav; ce trebuie sa fac?
Cititi mai sus.
Dac ai avut steatoza si ai vindecat-o, poti sa o mai faci? De ce?
Poti sa o faci din nou deoarece ramane predispozitia la boala, si uneori raman si aceeasi factori de risc
Exista vre-un risc operator suplimentar la o persoana cu steatoza?.
Vindecarea operatiilor pe ficat la cei cu steatoza se face mai greu
Am steatoza hepatica ,fiera lenesa in namol fara calculi ,pancreasul nu se vizualizeaza.Ce tratamet pot urma si ce analize pot sa  fac?
Trebuie sa faceti analizele prescrise personalizat cazului dvs de catre medicul dvs curant.
Ficarul gras este si marit?
De obicei steatoza hepatica da si marirea ficatului.
Vreau sa stiu totul despre ficatul gras, ma puteti ajuta?
Cititi ce scrie mai sus, nu stiu daca este chiar “totul”, dar este suficient de explicit.
Ficatul gras se vindeca?
Steatoza hepatica se paote vindeca.
Ce manifestari are steatoza hepatica?
Cititi articolul de sus, scrie cam tot ce doriti sa stiti.